In umbra sufletului!

Intr-un tarziu mi-am lasat sufletul

sa se desire in litere mici,ofilite,zbarcite,

pe coala mucegaita.

L-am lasat sa putrezeasca,

sa se impleteasca cu viermii amarui,

sa miroasa a fiere,

sa duhneasca a mortaciune.

Mi-am lasat sufletul sa se chinuie,
sa se incolaceasca de durere,

sa urle,sa zbiere...

L-am adunat din mucegai
si l-am acoperit cu pulbere.
I-am ridicat o cruce galesa in mijlocul neantului.

Mi-am lasat o lacrima groasa

sa curga,sa se izbeasca de sufletul mort.

Am dansat in tarana pana mi s-au tocit pantofii,

pana ce tot sufletul mi-era imprastiat pe picioare.

Am zambit lasciv si am plecat...

I-am permis inconstient fantasmei lui

sa ma bantuie etern...