Blogger Widgets

marți, 23 iulie 2013

GENESIS


" Vreau să-ţi intru în sânge..."

Mă joc mereu de-a  Dumnezeu. Joacă-te şi tu cu mine. Măcar azi. Măcar o dată...

Priveşte-mă păgân cum mi te fac din nimic şi tu răsari lunar, ambiguu, în cheaguri şifonate de lumină.
Cândva mi te-am modelat din bolovani şi pietriş, te-am zidit din hemoragii de vant şi  te-am colorat cu carioci. Temperate. Cu clima tropicală. Longevive.

Altă dată, fugitiv, când ochii înca-mi stăteau în orbite, mi te-am făcut din plastilină. Albastră. De cobalt. Şi-n colţul gurii îţi curgeau şanţuri de cer. Apoi mi te-am aşezat pe pieptul decupat de stern. Am simtit o zvâcnire de ventricul stâng şi plastilina s-a umflat. Am vazut vag cum te naşti că mi te-au  furat stelele să fi partea lor senină de cer.

Când toamna murea mi te-am facut din frunze şi ploi. Erai desuet în mers. Deşirându-te pe străzi la rădăcină de felinar.  Miroseai a dovleci copţi şi a nopţi nedormite. Mi te-ai lipit de degete, zâmbitor. Mi te-ai încurcat în păr şi mi-ai foşnit în urechi.

Te-am lipit odata os cu os. Haotic. De amuzament. Te găsisem spart în edenu-mi din pantofi. Ţi-am pus oasele de la piciorul stâng la ochiul drept şi el clipea salbatic, stanjenit de realitate. Zona coccigiană îţi stătea spânzurată imediat sub cap si tâmplele ti se îndoiau nervoase în degetele lunguieţe. Iar sternul, saracul, l-am pus pe partea cealaltă, între omoplaţi, schimbânu-i orizonturile.
Niciodată nu te-am iubit mai mult ca atunci... deformat şi hidos în frumuseţe fiind.

Acum însa... mi te modelez cu ochii închişi. Ghicindu-te că altfel nu te mai ştiu.
Oarbă fiind te văd mai bine.
Şi de iubit te-aş fi iubit oricum. Şi oarbă de-aş fi fost. Te-aş fi iubit şi de nu te-aş fi cunoscut. Atunci te-aş fi iubit mai intens. Dramatic. Atunci te-aş fi iubit cu adevărat. Doar atunci ai fi putut fi sigur de iubirea mea. Lasa-mă dară să nu te mai cunosc,să nu te mai stiu, să nu mai exist,ca să vezi cât de mult te iubesc. Cu nesaţ. La fiecare suflare...drastic si obsesiv.

"Joacă-te cu mine de-a Dumnezeu.Eu te nasc iar si iar, tu omoară-mă la nesfârşit!" 


17 comentarii:

  1. ..e așa complicat..crearea noastră..totul.

    RăspundețiȘtergere
  2. Iubirea este perfecta iar atunci cand iubim sufletul de langa noi poate fi deformat ,diferit ... oricum pentru noi este perfect ,pentru ca il iubim! Ne-ai transmis sentimente atat de minunate ,superb! :*

    RăspundețiȘtergere
  3. ""Joacă-te cu mine de-a Dumnezeu.Eu te nasc iar si iar, tu omoară-mă la nesfârşit!" "

    Fara cuvinte ! :|

    RăspundețiȘtergere
  4. Oricum l-ai fi iubit, ar fi fost perfect :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Prea complicat..iubirea este si frumoasa dar si dureroasa.. :*

    RăspundețiȘtergere
  6. Pun pariu ca daca ai taduce asta in engleza si ai transforma-o in melodie cred ca as asculta-o la nesfarsit! Ar fi o melodie atat de GENIALA! Esti o persoana foarte inteligenta si profunda, cati ani ai?
    Te-am tucat!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc frumos pentru aprecieri. :)
      Mai am putin si fac 19 ani, abia astept!
      Te pup si eu! :*

      Ștergere
  7. Se vede maturitatea ta, se vede ca esti citita si plina de iubire. Perspectiva ta ma uimeste si-mi place foarte mult. Oricum ar fi fost el in ochi tai e perfect. Il vei iubi si dincolo de defectele fizice si morale. Frumoasa postarea ta!
    Pupici multi micuta Bacovia, sa ai zile frumoase asa ca dragostea pe care o porti in suflet! :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Il voi iubi cat voi mai putea, chiar daca e oarecum inutil.
      Zile frumoase iti doresc si tie!
      Pupici! :) :*

      Ștergere
  8. Esti un veritabil inginer al sufletului !

    RăspundețiȘtergere
  9. Am simţit deseori că pe cei pe care nu-i cunosc aproape deloc să-mu fie aproape de suflet!
    Minune eşti şi aşa să rămâi,Lxi!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu am adesea senzatia ca cei pe care nu ii cunosc personal ma inteleg mult mai bine decat persoanele apropiate mie...

      Ștergere

Prin cuvinte,mintea prinde aripi..