Blogger Widgets

vineri, 27 ianuarie 2012

Imbratisare in Amurg

        Apune…Cerul de azur isi scalda pe rand perlele in focul de aur…Soarele un medalion   cu luciri de vis,zeu infocat al inalturilor isi resfrange fata in oglinda nesfarsita a cerului cernand o fulguire de argint risipita din caierul de lumini de maine nevazute…
    Trupul seducator al cerului este acoperit cu siluete delicate ale norilor de vata,in spatele carora se nasc contururi neintelese...Lava de foc cuprinde cerul si se prelinge pe pamant incununand izvorul care pare o oglinda culcata intr-o rama de verdeata.....
     Dintre mii de umbre desirate pe intreg cuprinsul doar doua poposesc pe bancuta de langa lac….Si se leagana unduite de vantul lenes ….si tot vantul le modeleaza spre un feeric joc al umbrelor peste apa de sidef…….Se stiu de curand….dar parca se cunosc dintotdeauna….se intalnesc in fiecare seara….si prin…jocul lor…destainuie franturi de ganduri….Isi intrepatrund mainile si isi opresc privirea atintita,cu suflet pur,privesc spre cer cu sperante…Si sunt privite de celelalte,ce plutesc in jurul lor atat de gratios precum un val de lumina ce  uimeste o clipa lumea !Si perdele de matase le invaluie intr-o aura mirobolanta….Si sunt precum nestematele…stralucesc printre penumbre!
    Se deosebeste de el….prin trupul ei de scoica sculptata din cristale si marmura vie tresare usor la adierea vantului…Este precum  o lacrima de iarba ascunsa ce isi asteapta eliberatorul…si acesta este aproape….Ii atinge usor chipul dezvelind surasul bland…..Lumineaza tainic umplandu-si unul altuia trupul de stralucire…Hmmm-Umbre spalacite ce tremura in usoara ceata aramie…..Si reflecta…..puritatea iubirii sincere…..fantezia…unei iubiri regasite….Se imbata de atata fericire….se trezesc la realitate si traiesc clipele racoritoare cat mai intens….privind spre viitor cu teama in trup……Vantul le mangaie rasuflarile emotionate minunadu-se de forta dragostei neprihanite……
     Noaptea se coboara incet incet si invaluie pamantul cu o mantie vanata inchisa cusuta cu mii de mii de stele….Golul infinit ce punea stapanire pe tinut ii inconjoara monoton…Imprejur  in nesfarsit palpaie raze albe pline din alta lume ca niste ispite nascatoare de amintiri ale unei existente divine…Se simt din ce in ce mai slabe….devin din ce in ce mai trasparente….si cu cat ele se contopesc cu lumina desirata…din ce in ce mai cenusie..cu atat dragostea lor infloreste si mai mult…precum o orhidee firava in intuneric….Singuratatea ii imbratiseaza…si imbratisarea ei ii tortureaza.
Si ambele lucira deodata scanteietor….si din bezna perfecta se deslusi unduirea lor…
     Nimeni nu anuntase poposirea noptii peste tinut….s-au inaltat la cer  speriate si s-au prapadit in fantezia intunericului!
     Natura isi reia armonia pierduta odata cu aparitia iubirii....era un haotic joc al ielelor in preajma iubirii...acum dupa ce jocul a luat sfarsit ...natura isi impune din nou maretia....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Prin cuvinte,mintea prinde aripi..