Far' de nimic.

                                       Din colectia “R.boy feelings”:
Erase this...
           monster.

Sunt norii fara de cer,saracii, si-alearga a nebunie suava pe peretii mei de tine goi si umbla umbrelele far' de oameni sub ele,pe drumuri abstracte-n privelisti,si ofteaza-ndelung de-atata ploaie crescuta-n vazduhuri de tine pline.

Lacrimi ghimpate-n alunecare,fara de ochi plini si densi in durere,cu mainilie-mpletite la spate si trupuri prinse-n undite de ape ce-au inceput sa pescuiasca a mea traire.
Picioare fara de trup ce-alearga ascutit,cautand curbe pline de tufe si frunze fara de pomi,cautandu-ma-n delir pe mine fara de tine.
Si degete fara de maini ,pe panze de foi scrise-n cerneala monotona cu buze crapate-n litere aspre si fraze discontinue-n inteles.
Ferestre fara pereti,pictate-n aerul rarefiat ce-mi odihneste-n gatul far' de cap si molii fara trup cu aripile naluci in zbor,gauri de cer fara directii in mers si ploi aride-n colturile gurii.
Mi-i privirea fara de ochi,si-i plina de praf,mi-e sunetul far' de urechi si-i grav in viraje,pe sosele abrupte-n varfuri de viitor suspendat in poduri fara de nume.
Iar coastele sunt far' de stern si-atarna drepte-n mine ca niste samburi grei de meteori cu glasul negru si sticlos.
Mi-s violetele fara de trup si-alerg sa le prind capetele cu cearcane sub gene,sa mi le cos la loc,in orbite goale de picioare adormite-n cosciuge.
Si ce durere tipata strident,nascand distante si timpuri,despartind ganduri si trupuri.
Mi-s eu fara de tine,cu pieptul gol si aruncata-n lume.
Sunt eu fara de tine o umbra densa si osoasa,un vid pe margini sters.

Erase me...