Blogger Widgets
Se afișează postările cu eticheta noapte. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta noapte. Afișați toate postările

duminică, 2 iunie 2013

Cancer la suflet

 

          Din colectia "Nu ne-ntamplam":

    Mi-esti canceros prin fibra.Cand pleci.Ca si cum ai inflori in mersuri descendente.Perpetuu si insistent, mirosind a salcami nebuni.
    Mi-esti tumoare maligna,cu valuri de pareri grabite,impiedicate pe dupa stern.Mi te multiplici necontrolat si invaziv,decojindu-ma de pe schelet,deformandu-mi trupul,vestejindu-mi coloana intr-un buchet de tremuraturi greoaie.Sfasiindu-ma,dislocandu-mi ganduri si sugrumandu-mi pareri sa nu mai stiu niciodata ,sa nu mai pot niciodata a te trai.Constant,in tulburari de ochi vii.
    Iar eu imi sunt dezacordata.Pe la incheieturi.Imi zbarnaie hidos cat'-un picior in pasi sacadati,facand coruri de oameni grabiti,delimitandu-le zambetele si privirile mioape.Si-mi apar fluturi,pe sub piele.Prin vene.Iar eu le suflu in aripi.Sa zboare.Sa mi se-nalte.Sa-mi ajunga la tample,sa-mi odihneasca pleoapele si sa-mi cante viselor.Sa le adoarma.Printre capite asimetrice de stele fumegande.
    Si-mi sunt bolnava.Indelung.In pareri si-n existenta,in neintamplari si ganduri batrane.Sunt prea plina de tine,iar tu nu-mi esti nici toamna nici Bacovia si te traiesc asa cum pot,saracacios,sferic.Cu inconstienta naiva,adulmecandu-te.Ca aerul...
    M-am pierdut,iremediabil,pe mine insami.Mi-a disparut eul.In tine,prin tine.Si-mi caut sinele,disperata,desculta,cu pletele nebune-n vant....
    Tu...tu ai reusit sa ma sufoci.Dar nici sa mor nu reusesc fara tine.Moartea mea presupune  o moarte in doi.Asa ca mori.Mori macar o data.Pentru mine.Sa mor si eu linistita.Si-apoi dara,tu poti sa te renasti daca vrei,dar pe mine mie,rogu-te,reda-ma!
    Cred ca m-ai trait pana n-a mai ramas nimic din mine.Pana m-ai epuizat pe toata,pana ce m-ai consumat.M-ai fumat si m-ai sorbit,m-ai devorat.M-ai anulat.M-ai nimicit.Si-acum mi-e viata suferinta nuda,deliranta,de parca n-as mai exista...
Dar eu exist.Si e o noapte adanca in mine.Cu naluci de neintamplari,si roiuri de necuvinte.

                        Am cancer la suflet,iar noaptea-i neagra si plina de teroare.

 
     Si urlu sidefat.Mi se sparge ecoul la tarm de traire.Printre stanci ,izbindu-se de nori.Si plang.Imi curg mari,oceane intregi,pe obraji in jos.Innecandu-ma.Am cancer la suflet si pot sa fac tot ce vreau.Sa vedem daca pot sa si tac.

                                      Am cancer la suflet si tac...doar tac!

duminică, 24 iunie 2012

Something About Love!

Noapte lasa tu perdelele cand sosesc stelele!
 Razele sidefate ale lunii se scurgeau subtil in camera stapanita de intunericul noptii,iar stelele valsau in parul tau patat de briza vantului hoinar.Si in intunericul noptii,tu ti-ai pus buzele ciufulite pe gatul meu imbibat de aroma teilor infloriti si l-ai facut sa vibreze si sa cante o partitura dulce a fericirii asa cum faci adesea cu chitara ta.Dupa ce mi-am trecut mana prin parul tau,iar stelele se puteau vedea sclipind in varfurile degetelor mele,am intrebat intunericul,cu aceasi mana,de ochii tai.Cand luna nu se mai zarea din ungherul ingust in care ne ghemuiesm,eu inca iti mai sarutam ochii lacomi,ca doua margele de roua si-ti presaram in genele intinse pentru un zbor lin,pulbere de emotie pura si sfioasa.Si o intreaga simfonie de culori extravagante se rasfirau in vazduhul nesfarsit cand fiintele ni s-au contopit intr-un amalgam dulce de panglici zvelte si inrosite de iubire.
Noapte...noapte trage tu perdelele cand vin diminetile!
                 
P.S:Zilele trecute v-am promis o alta surpiza cu ocazia aniversarii blogului meu.Ei bine,surpriza este AICI !